Este substanţa de bază din scoarţă care asigură acţiunea antibacteriană a plantei. Se află în stratul interior al scoarţei, împiedicând creşterea şi multiplicarea microorganismelor gram-pozitive (stafilococi, streptococi) şi celor gram-negative (brucella).

Acţiunea antivirală a scoarţei este determinată de capacitatea lapacholului de a inhiba producţia de enzime, în lipsa cărora multiplicarea viruşilor nu poate avea loc. Scoarţa de arborele furnicilor este benefică împotriva viruşilor de gripă, herpes, viroze respiratorii etc.

Proprietăţile antimicotice sunt legate de prezenţa în scoarţă a xilodinei, care în combinaţie cu lapacolul inhibă creşterea multor specii de ciuperci microscopice, inclusiv a celor vaginale (candida, tricofiton). Chiar şi lemnul de arborele furnicilor este extrem de rezistent la acţiunea diverselor ciuperci: pe trunchiul arborelui furnicilor niciodată nu cresc ciuperci.

Acţiunea antiparazitară a scoarţei arborelui furnicilor se manifestă prin capacitatea sa de a inhiba multiplicarea şi dezvoltarea paraziţilor intracelulari. Împiedică invaziile protozoarelor patogene, creând un mediu nefavorabil pentru paraziţii adaptabili.

Proprietăţile imunomodulatoare permit utilizarea acestei plante unice în cazul proceselor alergice şi autoimune din organism, fără pericolul agravării acestora. Scoarţa măreşte rezistenţa nespecifică a organismului, intensificând mecanismele imunităţii celulare şi umorale. Şi cel mai important lucru este că toate proprietăţile menţionate ale scoarţei de arborele furnicilor au fost confirmate cu ajutorul cercetărilor ştiinţifice moderne. S-a demonstrat, de asemenea, că nici una din componentele active ale scoarţei, luată separat, nu poate atinge potenţialul de acţiune al întregii plante.